poza autor

Cristian Petru Balan

In Deo Veritas

Sunt nascut la Sibiu, dar am trait mai mult in Prahova, la Ploiesti si prin apropiere (in orasul Boldesti-Scaieni). Tot la Ploiesti am urmat Liceul I.L. Caragiale, apoi Facultatea de Filologie din Bucuresti. Am fost profesor gr. I de limba romana pe la diferite scoli si licee din tara Show

Rezidență:

Naționalitate:ron

Site Web:cris_bal.agonia.com

  • poetry ×   13-oct.-2019

    Tu, Românie sfântă

    Tu, Românie sfântă, jertfită-ai fost milenii, Trecând prin mari prăpăduri, vitează-ai rezistat: Dezastre-ngrozitoare, de-a lungurile vremii, Tu le-ai învins eroic; mai sus te-ai înălțat! A fost destinul sorții să stai la grea răscruce, Barajul Europei ades ai devenit: Barbarii răi ai lumii n-au reușit s-apuce Să iasă vii din tine. Pe toți i-ai nimicit! Sosit-a iarăși clipa să fii greu încercată Și iar ne dai alarma să fim în jurul tău. Precum întotdeauna, mulți vor veni îndată... Și, totuși, câțiva - alții - trădează și-ți fac rău. Ei tot români, cu jenă, abia se recomandă, Dar mari averi din tine...

    o zi în urmă
    25 vizualizări

  • poetry ×   11-oct.-2019

    Lumea în care azi trăim

    Lumea de-azi? Privește-o bine! Este bâlciul tragi-comic Ce-și simte sfârșitu-i jalnic între pietrele de moară. Este-un talmeș-balmeș straniu, precum un delir atomic Scăpat din convertizoare cu accelerări pe-o sfoară... Doar fumul din ea rămâne, plinul trece, spaima crește Printre umbre blestemate cu ruini și vechi nimicuri, Ar fi bună și-o speranță chiar timid de se ivește, O scânteie cât de mică ne-ar sălta ca niște cricuri. Secolul anostității, poarta către perisabil, Cinstea-n el nu mai există, dar cu măști de-onestitate. Ea deschide mari portaluri spre-Adevărul onorabil Și de el înnobilată, joacă rolul de Dreptate! Dar otravă are-n vine și-n priviri...

    3 zile în urmă
    33 vizualizări

  • poetry ×   11-oct.-2019

    Refugiu

    Ca un pilot de curse sfidam sub mine norii: I-am spart fără de milă trecând deasupra lor. Am fost sus, la-nălțime, precum prin nori cocorii, Dar când văzui că-s singur, decis-am să cobor... Din înălțimi celeste, plonjai în scufundare. M-am afundat în goluri cu negre adâncimi... Acolo-am fost tot singur și bezna tot mai mare; De-aceea, din extreme, ieșii între mulțimi. Aici, la suprafață, pe scoarța pământească, La mijloc, între oameni, nu știu ce-i de făcut, Căci văd cum jalnic piere chiar firea omenească Și-o molimă de ură pe glob a apărut! Ca să-mi salvez o parte din ce-a fost...

    3 zile în urmă
    36 vizualizări

  • poetry ×   09-oct.-2019

    Înfrigurări tardive

    În malaxorul gândurilor mele Te-adun într-o esență parfumată, Văzându-te când o regină-n voal de stele, Când o vestală goală - a mea toată! În ochii tăi e farmec și lumină... O undă caldă-adie către mine, Și-atunci spre noi tot cosmosul se-nclină, Codrii răspund cu glasuri cristaline. Divine voluptăți ne-nalță-n ceruri Străluminând simțirile suave; Eu te alint cuprins de foc și geruri, Zbătându-ne cu-nfiorări firave. Dar... toate-au fost un simplu vis de noapte Cu false mistuiri de trei secunde. Vulcanii stinși mai fumegă cu șoapte Prin vârful ce-n zăpadă se ascunde... Glen Ellyn, 9 oct. 2019

    5 zile în urmă
    47 vizualizări

  • poetry ×   07-oct.-2019

    Dezamăgiri

    Dedicat scriitorului francez André Malreaux (1901-1976) care a zis: „Secolul al XXI-lea va fi religios sau nu va fi deloc.” Tot secolul acesta este-o pilulă-amară: Dorințe, vii instincte, amenințări de groază, Tehnologii complexe, menite, bunăoară, Să ne unească - însă mai rău ne-ndepărtează... Visăm doar preamărire, doar bogății, putere; Doar vârful piramidei - ca indivizi, ca țară -. Dorim mari satisfacții, mari funcții și avere, Distracții nesfârșite, viață de vis, ușoară... Și vrem toate acestea nu mâine, ci acuma! Pe cei fără putință care ne stau în cale, Fiindcă sunt slabi, i-mpingem, le luăm din viață spuma Sau... de nu-i...

    7 zile în urmă
    68 vizualizări

  • poetry ×   06-oct.-2019

    Părinții noștri din trecut

    Să ne temem mult de-aceia care știu tot adevărul Căci au spade-arzând în suflet și au scuturi de ne-nvins. Nu se tem de negre umbre și nu li se zbârlește părul Dacă groaza bătăliei pe mulți alții i-a cuprins.. Ei sunt fiii biruinței într-o lume fumurie, Răsărind toți din amarul lacrimilor din străbuni, Zmei încoronați de glorii, bravi apărători de glie, Ce vor să repună Țării toate smulsele-i cununi. Ca blazon aveau Onoarea și ca forță doar Credința, N-au știut ce-nseamnă frica, Moartea nu sta-n calea lor! Aripi mari le-a pus și Cinstea; țelul unic - Biruința ! Ăștia-au fost...

    8 zile în urmă
    67 vizualizări

  • poetry ×   03-oct.-2019

    O lume nebună

    În darn așterni în versuri solemne ode lumii ! Contemplativul frazei nu-ndoaie raza minții Știind că soclul vieții are culoarea humei Și gustul realității ne strepezește dinți... Ce e normal în seva inflorescenței acre, În mecanism de traume despotic inventate? De ce în veacul nostru abjecțiile sunt sacre Și faptele normale sunt tot mai persiflate? Cu negre vești, pe Terra, amarnic viscolește; Buldozerele urii cutremură pâmântul. Venin de șerpi și scorpii servim ca știri, prostește: Tot ce-i mai pur în noi, silit, 'și-află mormântul. Întoarce-te, gândire! Revino, demnitate, Privește fundul râpei spre noi rânjindu-și botul... Nicicum libertinajul nu-nseamnă Libertate! Dar...

    11 zile în urmă
    72 vizualizări

  • poetry ×   01-oct.-2019

    Rugăciunile Naturii

    Oricare răsărit și-orice apus de soare, Dar mai cu seamă cele mai pline de splendoare, Sunt rugăciuni pe care Natura, iar și iară, Le face dimineața și-n amurgiri de seară... Așa se roagă zilnic, de mii de ani, mereu, Precum tot Universul - și-s rugi la Dumnezeu ! Spre cer se-nalță raze, brațe de foc divine - Blagosloviri mărețe, de sanctitate pline. Privește-le și uită de-a grijilor rugină, Și-ai să auzi din ele o muzică divină Care, de-o chemi, coboară cu dulcele-i șuvoi Și se revarsă-n valuri de pace peste noi... Putea-vom, drept urmare, ca sufletele noastre Să soarbă energia...

    14 zile în urmă
    62 vizualizări

  • poetry ×   27-sept.-2019

    Poate vom pricepe...

    Poate vom pricepe taina insucceselor din viață Care-au fost balastul forței ce-o pierdusem zi de zi, Revenind fără de scuze din trufia mălăiață La realitatea dură care-arată ce vom fi. Forțele acestea palizi ne fac inimi anxioase, Mult supuse umbrei negre dominândune-n ascuns, Să ne-alunge fericirea spre cotloane-ntunecoase, Apogeul biruinței de la noi să fie smuls... Este zbuciumarea veche din amara noastră dramă, Căci doar ea ne tăbăcise experiența de cobai, Până ce, venind din ceruri, o ciudată hoiogramă Ne-au schimbat în tari oțeluri slăbiciuni de putregai. . Cum să pierdem din prostie toate-aceste dăruiri? N-avem dreptul amorțirii și-ndulcirilor cu...

    18 zile în urmă
    46 vizualizări

  • poetry ×   26-sept.-2019

    Mărturia scrisă

    Eu văd și cred că ființa ta senină S-a-nchis de multe suferinți trăite Și arde-ascuns în jaruri de lumină Și-n mistuirea ta pot fi și eu de vină, C-am fost inert la jertfele-ți tacite. Dar azi sunt umbra simțurilor tale Și vin să te înalț fără zăbavă, C-am fost sortit să te-ntâlnesc în cale Să te ridic pe tronuri triumfale, Să fii regina mea de-aprinsă slavă... Și-astfel mi-ai devenit stăpână mie, Iubindu-mă cum te iubesc și eu, Căci veșniciei i-ai pus temelie Atuncea când mi-ai scris pe o hârtie: „În veci voi fi a ta, stăpânul meu!” 26.09.2019

    18 zile în urmă
    68 vizualizări

  • poetry ×   19-sept.-2019

    Dezamăgiri (2)

    Crini fragezi plângând pe câmpii ireale Ca pentru celestul amurgului decor, Nu sunt nici ai livezii, nici ai dorinței tale - Sunt efemeri și-n ceață-și topesc parfumul lor. Par dincolo de astăzi - o dâră-n vis de ape, Decolorați exotic prin umbre mișcătoare, Iar deseori sunt stropii mărgelelor din pleoape Ce-mi prăbușesc speranțe abia ivite-n zare. N-au formele prezise dintâi, căci sunt rebele; Deliciile de nuanțe s-au strecurat heraldic Și-au dezbinat lumina-n arhipelag de stele, Chiar luna și-a pierdut din luciul ei smaraldic... Doar măști acopăr toate: iubiri, dreptăți, vești bune; Simbolicul, abstractul, virtualul - triste mode - Năvalnic, pălălaie,...

    25 zile în urmă
    98 vizualizări

  • poetry ×   14-sept.-2019

    Colaps gravitațional uman...

    Și totuși, ce ne-am face dacă, urmând legile (nu toate previzibile) ale materiei, ne-am prăbuși deodată în noi înșine cu toate celulele și atomii noștri, strivindu-ne materia din noi prin apăsări proprii, precum se-ntâmplă în black-hollurile din cosmos, până ce fiecare ajungem a fi un punct primordial întru totul viu și inteligent care, după aceea, va exploda cu violență devenind un fel de univers ?... Atunci poate că ni s-ar topi impuritățile din noi cu toate laturile lor rele, iar sufletele ni s-ar transforma în raze orbitoare de cuvinte suspendate în veșnicie ca un miraj atotputernic, proliferând miracole infinite și...

    o lună în urmă
    53 vizualizări

  • poetry ×   07-sept.-2019

    Visul Evei

    Dormea Eva fericită, strânsă-n brațe de Adam Și-avu primul vis din lume... Și prin somn, dulce zâmbea: Se făcea că Bunul Tată avea-n mână un balsam Ce-l turna peste pământul din care-o sculpta pe Ea... Apoi de trei ori suflase și pe loc viață i-a dat. - Tu ești primul om, îi spuse, dar prea tristă văd că ești. (Și, din coasta ei, făcuse pe Adam, al ei bărbat.) - Tu, Adame, -i zise Tatăl, să-i fii rob și s-o iubești ! - Scoală, Evo! - se-auzise-un glas de tunet, clar răstit. (O trezea chiar Creatorul, supărat, într-adevăr.) - Vai,...

    o lună în urmă
    105 vizualizări

  • poetry ×   05-sept.-2019

    Eternitate!

    Trăim cu toții hazardul de a fi, Căci n-am cerut niciunul a ne naște; Dar poate-un plan divin ce nu-l vom ști, Dorea din veșnicie să ne-nfaște... Altfel am fi rămas un vid pustiu, Un biet eter, un gol intergalactic, Un zero necreat, nici mort, nici viu - De-aceea Viața-i dar măreț și practic! Ea este țelul nobil, scop final Al legilor din universul firii, Pulsând deasupra noastră val cu val, Ca să ne-nvețe taina nemuririi... Și astfel doar de formă vom muri, Căci Moartea va muri-'n realitate, Pe când noi omenirea vom trăi Ca vieții dulci să-i dăm Eternitate!...

    o lună în urmă
    96 vizualizări

  • poetry ×   03-sept.-2019

    Spleen scuzabil

    Ne-am scufundat planeta în zile-ntunecate... O, regreta-vom timpul cu întâmplări normale; Acum par că-s firești chiar faptele ciudate Și ne-am corupt simțirea slăvind stări imorale. Tot ce-i demonic, iată - ne-apar-acum în față: Ucideri, ură, groază, psihoze de războaie, Iar inima ne-o schimbă-ntr-un bulgăre de gheață. Mama natură însăși devine-o ciumăfaie. Privesc cu-nfiorare cultura cum decade. Dezmățu-i pretutindeni stăpân la el acasă, Eșafodajul clipei e-mpins și jalnic cade, Iar eu cerc să mă apăr ca melcul fără casă. În nebunia asta, fii farmecul de-o clipă; Cu ochii tăi de stele, fii marea mea salvare Și spulberă-mi coșmarul ce-n juru-mi se-nfiripă,...

    o lună în urmă
    85 vizualizări

  • poetry ×   01-sept.-2019

    O întrebare...

    Iubiri dulci, ah, Iubire! Nu-s toate-adevărate. Iubiri în inimi arse de nepăsări prea reci, Se-adună precum jarul din codrii arși pe veci... Iubiri ucigătoare, iubiri întunecate ! Cresc doruri după doruri pe-aceleași reci poteci, Iar tu, vis de mistere, din lumi necercetate, Venind din aurore, din taine luminate, Ne răscolești simțirea prin orice loc când treci... Tot mai pierdut ni-i glasul și gândul tot mai sfânt; Izvoarele din murmur se potolesc și ele Când tu apari, se face tăcere pe pâmânt Sau poate ni se pare... Oricum, nu-s clipe grele, Dar, Doamne, ce ferici sunt cei care-au stat departe: Nu-i...

    o lună în urmă
    65 vizualizări

  • essay ×   31-aug.-2019

    Un jazz de New York cu ecouri mioritice

    Între complexitățile, destul de rigide, ale matematicii și flexibilitățile lingvistice descriptive ale artei poetice s-au făcut, de-a lungul timpului, unele comparații și apropieri interesante datorită posibilităților de exprimare infinite ale celor două arii complexe ale comunicării interumane. Cu toate acestea, nu sunt prea dese cazurile când matematicieni sau alți oameni de știință s-au dedicat cu pasiune și artei poetice. În antichitate, se știe că marele poet persan Omar Khayyam era și un vestit matematician, după cum, în Europa, genialul poet Goethe era și un recunoscut fizician sau că celebrul Einstein avea și el frumoase înclinații poetice. În România marele matematician...

    o lună în urmă
    157 vizualizări

  • poetry ×   27-aug.-2019

    Împlinire

    Bolta-ntreagă cu vii stele s-a topit în ochii tăi, Iar acum mă invadează și-mi aprind vise-scântei, Încât raiul tot se scurge peste-a vieții mele văi Transformate-n lumi de pace, de-armonii și epopei... Sărbători itinerante-s toate vorbele ce-mi spui - Spre altare mari de aur mă înalță toate, simt! Metafizic, mă transformă și-n speranțe mă transpui, Căci renasc din dulci ecouri ce le-aud și le consimt. Temeralele cuvinte se întorc în fapte-acum Dezrădăcinând vulcanii ce răsuflă printre noi - Colierele de gesturi azi fructifică, oricum, Și spre-un viitor ferice ne luăm zborul amândoi ! Glen Ellyn, USA - 26 aug. 2019

    o lună în urmă
    97 vizualizări

  • poetry ×   18-aug.-2019

    Țară rară...

    ȚARĂ RARĂ... Țară-n aur afundată, Cu uraniu rar dotată (De Sus binecuvântată), Hoții lumii toți te-ar vrea, O, Țara mea ! Cine plaiu-ți răscolește Orice bogății găsește. Ești frumoasă ca-n povești, Splendoare ești ! Codrii tăi, păduri vestite, De topoare-ți sunt rărite; Mult petrol ți-a fost furat, Ce trist păcat ! Dealuri, munți, câmpii mănoase, Te-așează-ntre țări faimoase, Dar... norocul ți-e prea jos - Și ce folos ! Și-n istorii-ai fost bogată, De viteji mulți apărată - Toate-s scrise undeva... Au fost cândva ! Din multe țări de pe tapet, Aveai industrii berechet. Le caut și azi un pic: Ai......

    o lună în urmă
    68 vizualizări

  • poetry ×   16-aug.-2019

    Scopul vieții noastre

    SCOPUL VIEȚII NOASTRE Plantez iubirea cosmic în suflete-nsetate Pe care o aprinde lumini de cântec sfânt; Vă-nalț în rai de vise plutind peste pământ, Să-nflăcărați azurul cu inimi înfocate, Să fiți cu toți de-a pururi fântâni de fericire, Să fiți vii universuri, în cosmos necesari; Să fiți măreți în gânduri și-n fapte cât mai mari Căci scopul vieții este Eterna Propășire ! Desigur, viața are ades dureri, necazuri -, Ele vin nechemate și vin spre-a ne căli. Dar toate pot fi frânte; nu vin spre-a dăinui, Căci scopul vieții este nu „oful”, ci extazuri... Suntem vieți stelare de-origine divină, Și...

    o lună în urmă
    75 vizualizări

  • Showing 1-20 of 420 items.
under construction author view

Opinii recente

Încarcă mai multe opinii



Contact us