Ioan Postolache-Doljești 18 zile în urmă
  personals ×

nu-ţi spun adio

nepotului de pe soră

Ioan Postolache-Doljești pic
plouă rece şi trist pe Roman Doljeşti şi Paşcani pe urmele paşilor tăi plouă amarnic de trist pe suflete încărcate de vis pe infantile mânii şi orgolii plouă şi ploaia tu n-o mai auzi... trăncăneam binedispuşi amândoi mi-amintesc că ţi-am spus că timpul e un copac cu secundele frunze iar noi căcăciose omizi iar tu că fiecare-i un ceas cu o singură limbă care eşti tu de la nidare pornit să te-nvârţi să toci şi să toci mereu secundele vieţii... coarda ceasului tău fără veste s-a rupt şi limba i s-a oprit la cinzeci şi cinci... de-ar mai fi cu putinţă râzând poate-ai zice şi care-i problema se-npupează omida bade Ioane şi poate chiar acum într-un univers paralel spărgând crisalida iese un flutur... mă doare dar nu-ţi spun adio cât mai stau pe frunzele copacului timp ceas cu o limbă ţăcăind pe pământ binedispuşi trăncăni-vom ca de obicei la mine în gând Gogule dragă...

Opinii

Show/hide offtopic
No results found.

Adaugă opinia ta!

Comments not allowed

You need to be logged in order to be able to comment.
Or the text author no longer allows comments.